Ziua indragostitilor sau a iubirii?

30.10.2022

Oamenii, mai tineri sau mai în vârstă, femei ori bărbați, au aceleași nevoi, chiar și atunci când vorbim despre afecțiune, ei resimt aceeași nevoie de afecțiune. Ambii vor să fie iubiți, înțeleși și plăcuți pentru ceea ce sunt, motiv pentru care se gândesc să-și găsească o pereche care să le satisfacă această nevoie de afecțiune.

Dragostea este cea care îi aduce împreună pe oameni, iar iubirea este cea care îi ține împreună. Dragostea apare ca urmare a unui amestec de emoții pozitive puternice, care aduc după sine o descărcare de hormoni care ne inundă cu plăcere. Atunci când ne îndrăgostim organismul nostru este bombardat de o serie de hormoni. Feniletilamina, de exemplu, este unhormon care produce o ușoară stare de visare și este produsă de către creier în momentul în care doi oameni se simt atrași. Atunci când oamenii sunt inundați de plăcere ei spun că simt iubire, că se iubesc, când de fapt sunt doar îndrăgostiți. Îndrăgostirea face de fapt ca ei simtă o emoție declanșată de hormoni, iar senzația se pliază și răspunde unor criterii din subconștient.

Astfel, ceea ce simțim la începutul unei relații este mai degrabă îndrăgostire sau dragoste, nu iubire. Ceea ce știm despre iubire din experiențele personale sau din cele ale apropiaților noștri este că:

  • Iubirea NU este doar atracție.
  • Iubirea NU e dependență!
  • Iubirea NU înseamnă să ne alungăm singurătatea.
  • Iubirea NU este un târg.

Omul, acest animal social, înzestrat cu limbaj și cu conștiință de sine, ajunge să se împerecheze după un "dans al împerecherii" asemenea oricărui mamifer. La vederea potențialului partener pereche, pentru a atrage atenția asupra sa, descarcă prin comportamentul său niște substanțe chimice prin emoția pe care o simte la vederea acestuia și care precede comportamentul său, iar cel vizat se trezește inundat de o serie de hormoni care descarcă substanțe care îl fac pe acesta să se simtă atras de celălalt ca un magnet fără nici un motiv concret sau vreo analiză în acest sens. "Partenerii" se întâlnesc, se îndrăgostesc, se împerechează, fac un cuib, fac pui, și vestea nu prea bună este că în orice moment procesul se poate repeta, de această dată cu parteneri diferiți, dacă nu apare iubirea ca un sentiment necondiționat de factorii externi. Ceea ce reținem din experiența noastră personală sau din experiența apropiaților noștri și din modelul expus de mamiferele necuvântătoare, este că există posibilitatea să te îndrăgostești și de altcineva. Este posibil ca după o perioadă în care ai fost îndrăgostit de o persoană, acel amestec de emoții și hormoni să se estompeze și să te îndrăgostești de altcineva, dacă nu a intervenit între timp iubirea.

Iubirea este o contopire a obsesiei cu raționamentul, a afectivității cu rațiunea. Iubirea este un proces intenționat care presupune un act de voință și disciplină, concentrând scopurile către progresul personal al ambilor parteneri, presupune efort și disciplină. De fapt, iubirea nu poate începe până ce "îndrăgostirea" n-a ajuns la final.

Iubirea adevărată te conduce la comportamente dictate de o mentalitate de a te raporta la partenerul tău de viață ca la propria persoană.

Iubirea presupune să iubești o persoană pentru ceea ce este cu adevărat și nu pentru a-ți îndeplini anumite nevoi sau pentru a-ți satisface anumite criterii conștiente sau nu, iar asta se întâmplă după ceva timp petrecut împreună. Se ajunge în timp la acest sentiment, când nevoile celuilalt primează nevoilor proprii, și ești fericit fără a urmări să primești ceva în schimb.

Ce, cum se întâmplă de fapt? Care sunt stadiile, cum le recunoaștem, cum trecem de la atracție la îndrăgostire și de la îndrăgostire la iubire? Pentru a afla răspunsul, ia-ți încă câteva minute și rămâi aici pentru a identifica stadiul în care te afli tu. Vei descoperi semne și simptome de îndrăgostire și vei înțelege procesul în complexitatea lui.

Atunci când se îndrăgostește o persoană se gândește fără încetare la persoana de care se simte atras, nimeni și nimic nu mai contează în afara acesteia. Am putea considera acest mod de a gândi o gândirea obsesivă. Tot ceea ce își dorește e să fie în preajma acelei persoane și pe ea o vede în orice femeie/bărbat pe care o/îl întâlnește. În tot acest timp, când hormonii fericirii umblă liberi și patronează ființa îndrăgostitului, tot ce așteptă este ca cealaltă persoană să îi primească și să îi întoarcă sentimentele. O dorință puternică de reciprocitate este ceea ce nutrește omul atunci când este îndrăgostit. Îndrăgostitul va manifesta în starea aceasta un comportament în acord cu dorințele sale sau cu interpretarea proprie a acțiunilor persoanei dorite. Starea de spirit este animată de o imaginație bogată, de multe ori comportamentele neutre ale persoanei dorite pot fi interpretate ca semne de pasiune ascunsă ale persoanei dorite, iar aceasta decodificare nu este neapărat adevărul. Intensificarea sentimentului de îndrăgostire este dat chiar de dorința prin adversitate, de iubirea "imposibilă". Starea de spirit a persoanei îndrăgostite este instabilă și oglindește sau nu comportamentul persoanei pereche.

Un alt semn pe care îl primește îndrăgostitul este o durere de "inimă", în regiunea centrală a pieptului, atunci când incertitudinea este puternică. Teama de a fi respins îl conduce pe îndrăgostit la comportamente pe gustul persoanei dorite atunci când este în preajma acesteia și asta îl face mai încrezător în împerechere.
Atunci când speranțele sunt mari și se văd semne de reciprocitate și, sau de acceptare îndrăgostitul simte "starea de plutire". Descrierea sentimentului pe care-l resimte acesta, a emoției cu care se confruntă e de plutire prin aer.
Atunci când îndrăgostitul primește răspuns la acțiunile lui se naște o tendință de a accentua caracteristicile pozitive ale persoanei dorite și de a i le minimaliza pe cele negative, asta dacă le observă, ceea ce este foarte puțin probabil, deoarece perioada aceasta este sub semnul plăcerii.Nu toate aceste caracteristici se regăsesc în fiecare caz de îndrăgostire, de exemplu, cei mai norocoși nu experimentează "durerea de inimă". Alții și mai norocoși, care trăiesc starea de îndrăgostire pentru o perioadă mai mare de timp și cărora li s-a răspuns repede la cererea de împerechere vorbesc de o emoție nouă, foarte plăcută trăită în apropierea persoanei dorite pe care o descriu fie ca pe "fluturi în stomac", fie ca pe un "gol în stomac".

Sentimentul îndrăgostirii spre deosebire de dragoste, nu este un act conștient. Știm acest lucru pentru că oricât de mult ne-am dori să ne îndrăgostim de cineva, acest lucru nu se poate întâmpla la comandă. Tot ceea ce facem, aflați în starea euforică de îndrăgostire, presupune foarte puțină disciplină sau niciun discernământ sau efort conștient din partea noastră. Totul ni se pare facil și firesc în această perioadă, inclusiv faptul că trebuie să dedicăm mai mult timp companiei celeilalte persoane și mai mult timp pentru a ne aranja cu scopul de a impresiona și obține acceptarea.

Îndrăgostirea ne "orbește", ne face să nu mai vedem defecte, vulnerabilități, slăbiciuni... Îndrăgostirea nu ne ajută să alegem conștient o persoană, dar asta nu înseamnă că, după ce dragostea nu mai este guvernată de hormoni, nu putem alege conștient să avem o relație cu acea persoană.

Am putea concluziona, că nu alegem de cine ne îndrăgostim, însă putem alege pe cine să iubim, pentru că iubirea este un produs al unui proces de implicare, urmare a unei decizii conștiente și responsabile, care presupune efort, răbdare, comunicare, empatie, perseverență, tandrețe, înțelegere și adaptare.

Ești îndrăgostit și pregătit sau nu să iubești? 

Sunt Aici. Angelica

Angelica Elena Naghen - Strada Bibescu Vodă, Nr. 2, București.
Toate drepturile rezervate 2022
Creați un site gratuit! Acest site a fost realizat cu Webnode. Creați-vă propriul site gratuit chiar azi! Începeți